Jurnal de America. Day…

În ultimele zile contorul cu zile s-a cam dat peste cap. Vă spun sincer ca am uitat la un moment dat ce dată este și am rămas oarecum surprins să aflu că suntem (eram) în 11 august. Oboseală, plajă, soare, pumni de nisip și valuri spumoase care îți spală față când adormi ca un copil printre corturile amplasate la fiecare pas. Timpul devine o constantă care contează tot mai puțin și doar dorința de a le opri pe toate în loc te face să îți amintești cui se supun toate.

Americanii mănâncă mult, foarte mult. Exagerat de mult! De asta nu au timp să gătească și de aia au inventat fast-food-urile. Acolo unde se mănâncă mult și unde se gătește fast. Deci e clar cum trebuie să lucrezi. În marea lor parte sunt leneși și la lipsiți de inteligență. Dar poate e doar la prima vedere și poate că nici nu au nevoie să cunoască prea multe: lucrurile sunt aranjate foarte simplu aici ca să aibă nevoie să se complice. Știu de existența Europei, iar unii și de cea a Rusiei. Nu îi sperii cu Kalașnikov, nici măcar cu Bin Laden, pentru că ei cred că e mort.

Într-o zi un american m-a întrebat de unde sunt și când i-am spus că din România m-a întrebat dacă știu de Nadia Comăneci. Sincer vă spun, îmi venea să plâng și i-am strâns mâna. Nu am fost atât de mândru că sunt român niciodată mai mult decât atunci!

Partea mai șocantă în toată povestea asta cu America este că… acum un an nu gustasem apa de mare, visam la peșteri cât mai multe și mai adânci, plus că adunam bănuți pentru o bicicleta bună ca să merg anul ăsta cu ea acasă. Eram pustiu și singur și umblam ras pe cap și cu vreo 10 kg mai slab. Anul curent mă scald pe malul american al Atlanticului, îndrăgostit până peste cap, defintiv și ireversibil de altfel, și cu o groază de gânduri, idei și planuri pentru viitor. Ah da, uitasem să vă spun, sunt student la Cartografie.

Urmează zile și mai frumoase! Pentru cei ce mă iubesc să știți că sunt bine, pentru cei ce mă urăsc să vă dea Dumnezeu sănătate! Dar nu pot să mă abțin să vă spun că este al naibii de frumos să îți petreci serile cu iubita pe malul oceanului sub lumini de focuri de artificii si cântece de chitară și vorbi dulci și voie bună! De departe cea mai frumoasă vacanță sau mai exact, prima vacanță pe cinste!