Sunt io Danila, or nu sunt…

Imi aduc aminte cu placere de intrebarea asta, numai ca mai trebe si un Prepeleac pe acolo… (o vreme mi s-o zis asa). Eram prin clasa a 5-a si imi jucam prima sceneta din viata mea (astazi am ajuns la “n”, doar colegii de camera pot spune cate le joc pe zi). A fost un real succes, dar in loc de renume, m-am ales cu “rebotezare”! 🙂 Vremuri au fost, ce naiba…

Mi-am adus aminte de intrebarea asta pentru ca in prezent imi vine sa am intreb aceeasi chestie: sunt io Gnatiuc ori nu sunt?! Adica mno, biologic vorbind desigur ca sunt, dar asa in sine, cultural si etnografic si etc., mai stau pe ganduri, avand in vedere ultimele “gusturi”, paote ciudate, care imi apar.

Mereu am avut o predilectie pentru cultura balcanica. Tot ce inseamna muzica, pictura, dansuri, etc. O buna perioada de timp nu am atras atentia la acest fapt, dar acum ma pune serios pe ganduri. De 2 zile (sunt singur in camera, poate de erau si colegii era alta chestie) la mine rasuna muzica machidoneana! 😉 Straniu, sau poate nu, dar am avut fericita ocazie sa fiu inzestrat cu o serie de bijuterii ale machidonenilor de catre un bun prieten din Constanta, acre a avut grija sa nu imi dea totul simultan, ci asa, pe rand, sa pretuiesc si sa simt gustul adevarat. Ei bine am inceput sa pretuiesc si chiar sa simt cu adevarat! Imi place cum suna limbajul, muzica se asterne perfect pe urechi, iar dansul imi fura privirile… Va las si pe voi sa av delectati cu ce am fost io cucerit in ultimele 2 zile (in loc sa mai invat acte ceva)… :))

Asta imi furase auzul…

Iar aceasta privirile:

Domnule Leonid Kitaev-Smyk, ce vreti sa facem?

Aseara a plouat. Pana la inceperea finalei de vis, cat si dupa. Spre ora 1 a dat ceva mai bine, iar dupa ce a venit colegul si prietenul meu de la fotbal, a curs si mai bine. Meteorologii anunta ca zilele astea va fi la fel. Adica ploi. Dimineata iar a curs, iar acum sunt nori. De aia seriosi, acre te baga in sperieti de nu mai iesi din casa.

fusta miniDaca ploua inseamna ca e bine. Agricultura de castigat, iar pe langa ea avem si noi. Va fi un pic mai racoare, vom da mai rar pe terasa, vom bea mai putina bere, vom cheltui mai putini bani si vom fi mai “treji”. Mno, vedeti cate avem de castigat de pe urma unei ploi dintr-o noapte linistita de dinaintea sesiunii? Dar nimeni nu si-a pus intrebarea care e adevaratul “punct tare” (domnul profesor de economie accentua asta – “punct tare”) al faptului ca ploua, iar chiar daca si-a pus-o cineva, nimeni nu stie raspunsul.

Fratilor, adevaratul si cel mai pozitiv “punct tare” al ploii este ca… femeile vor mai pune cate ceva pe ele, asta insemnand ca frigul le mai imbraca un pic! Poate par banal sau stupid, dar credeti-ma ca am dreptate!

Nu neg, imi place si mie sa merg pe strada si sa “admir” splendorile care se perinda pe strazile Clujului… va dati seama: fuste mini, bluze transparente… dar!, dar! Toate aceste chestii sunt o adevarata arma de distrugere in masa! Pe cuvantul meu de oanoare! Recent, psihologul rus Leonid Kitaev-Smyk a lansat o idee conform careia numarul barbatilor cu probleme… a crescut mult in comparatie cu acum 100 de ani (in 1909 aia nu avea foste scurte?! :)). In plus, probleme au barbatii din Occident, cei din Orient fiind ocoliti de blestemata afectiune. Cred ca va si dati seama de ce. Doar acolo femeile umbla nu imbracate, ci foarte imbracate, asa ca… acolo, sexul tare, nu pare sa fie foarte ingrijorat de chestia asta. Pentru ca la noi cum se intampla? E suficient sa iasa unul cu pretena in oras si ea sa fie asa, cum sa zic, mai sexy, ca in jurul lor sa roiasca deja vreo 20 de muschetari ce saliveaza!

Nu e normala chestia asta!

Fiindca e moda lansarii petitiilor fara de rezultat, propun si io sa lansam una: sa strangem semnaturi ca femeile, din 1 iulie 2009, sa umble mai imbracate! 🙂 Ar fi mai bine si pentru noi, si pentru ele… 🙂 De ce sa punem in pericol situatia, si asa proasta, demografica a tarii, si in plus, sanatatea noastra! Sper sa fiu sustinut. In special de mamele cu copii mici. Nu de alta, dar in conditiile actuale cum sa iesi cu copilul pe strada? Daca, din pura intamplare… Stiti cum sunt ei, curiosi din fire si sa vada tot… 🙂

Si va mai plangeti ca va doare inima?

sefup.s. Sexologii participanţi la studiu au realizat şi o listă a celor mai dăunătoare tentaţii:
revistele pentru adulţi, filmele porno, pornografia pe Internet, cluburile de striptease!

p.p.s. http://www.libertatea.ro/stire/fustele-mini-si-bluzele-decoltate-provoaca-impotenta-241299.html

si inca un p.s. Ionut, mersi pentru inspiratie!

17 ani, 9 luni si 7 zile

rugatorAstazi crestinii-ortodocsi sarbatoresc Inaltarea Domnului. La exact 40 de zile de la Invierea Sa, Mantuitorul a urcat la cer…

Peste aproape 2000 de ani, intr-o mica tara din Europa (cea mai saraca de altfel), regimului comunist de la guvernare i se va inalta si lui ceva. Dar nu in cer, ci la cap. Si nu intelepciune si lumina (nu cumva sa credeti), ci inca o doza de prostie amestecata cu speranta. Spun prostie pentru ca incearca prin tot felul de activitati sa opreasca avantul curat si aerul proaspat al Libertatii, dar nici cum nu reusesc. Sunt prea mici pentru asta. Si incompetenti sa inteleaga. Spun cu speranta pentru ca ei, sarmanii (sincer, mi se face mila de ei), incearca sa isi amane o moarte care oricum vine. Sau mori azi pe 28 mai sau mai astepti pana pe 3 iunie. Ei ales varianta a doua.

Dumnezeu a facut lumea in 6 zile, iar a 7-a zi s-a odihnit.

mess 1Opozitia da jos comunismul din Republica Moldova, iar a 7-a zi nu se va odihni. Pentru ca opozitia nu este Dumnezeu. Opozitia este oameni, asa ca a 7-a zi va sarbatori. Si impreuna cu ea vom sarbatori cu totii.

Dupa 3 iunie nu vor ramane decat niste cioturi, care se vor usca si se vor arunca pe foc. Situatia este destul de grava pentru pcrm. Nu au vrut la renumararea voturilor sa faca ceva si acum, sunt sigur de asta, regreta foarte mult. Oare nu era mai simplu sa miste atunci un deget decat acum sa piarda totul? Era, dar, in cele 6 zile cat a facut Dumnezeu lumea, a avut grija de bietul popor dintre Prut si Nistru, si are sia cum, asa ca nu ne va lasa prada lupilor. Fostilor lupi. Pentru ca acum nu sant decat niste pisici cu cozile intre picioare, fugarite in fiecare colt de stapani care vor veni.Mess

Ideea este ca am si o mica rezervare. Pentru ca asa trebuie sa fie. Si cei 40 de mucenici au intart in apa rece ca ghiata si au jurat in fata lui Dumnezeu, dar unul a cedat in schimbul baii calde care era alaturi. Dragi deputati din opozitie! Inainte de a merge pe 3 iunie, ganditi-va ce pas important faceti! Pentru ca nu votati pentru voi sau partidul din care faceti parte, votati pentru Moldova si viitorul ei! Ganditi-va ca baia comunista care poate ii adie pe unii dintre dumneavoastra nu este deloc o baie calda si nu mai este deloc comunista… Pentru ca cei care azi incearca sa va cumpere nu mai sunt comunisti, sunt fiinte care si-au pierdut demnitatea (acum si de comunisti), pentru ca baia nu este decat o cada cu viermi! Asa ca… cugetati, cugetati si iar cugetati!

17 ani, 9 luni si 7 zile. Daca Mungiu si Corneliu Porumboiu au putut, noi de ce nu am putea?

Moldova, fructul oprit

bebeMoldova este un copil. Unul orfan, care, ajuns in pragul maturitatii, se afla intr-un impas major: nu este pregatita sa faca pasul in  viata mare, nu este pregatita pentru viata de dincolo de copilarie, si mai mult, Republica Moldova este inca un copil.

Rupta de la sanul Romaniei Mari, Moldova nu a crescut niciodata. Pentru ca niciodata nu a fost mai mult de atat: un stat cu nume de la un rau (altii zic de la o catea), mereu in fata balaurilor vremii, mereu pusa pe fuga, cu frica in san si cu curajul in mana, dar care a rezistat timpului si celor catorva secole de robie, pentru ca daca nu au fost turcii, au venit rusii. A urmat o scurta intrevedere cu Mama, apoi iar o despartire trista. Lumea era deja satula de chestia asta, pamantul obosit peste masura. Apoi a urmat episodul 1940. Apoi cateva decenii “frumoase” de coma. Apoi urmeaza prezentul. Un prezent in care un ciorchine de paoma a crescut fara apa, aer si lumina, iar in zilele curente a devenit fara gust. Sau mai bine zis un gust amar.

Tot ceea ce s-a intamplat din 1991 incoace nu a avut sens. Sau a avut, dar nu sensul care trebuie. Pentru ca doar astfel s-ar fi putut ajunge la ceea ce se numeste 25 mai 2009. Si asa se va ajunge la 27 august 2009.

Romanii din Romania nu pot merge peste Prut. Romanii de peste Prut sunt priviti ciudat pentru ca invata, muncesc sau merg pur si simplu in Romania. Ca sa mergi la un prieten, cu chestii de afaceri sau acasa, din simplul motiv ca esti roman, trebuie sa obtii viza. O viza care nu trebuie nimanui si pe care nu o obtine nimeni. Asta este si astia suntem noi. Electoratul din tara a lovit din plin in tineri, a lovit sub coastele unei economii si asa pe burta, a lovit sub centura viitorului pamantului dintre Nistru si Prut…

Ma intreb de ce s-a ajuns aici? Ma intreb cand s-a ajuns aici? Daca acum 3 luni toata lumea era concentrata pe problema Transnistriei, acum toata lumea vorbeste de Romania si Moldova. De parca Romania ar fi problema, de parca Moldova este tapul ispasitor.

Spunea Oleg Brega ca UNIREA ar fi o solutie reala. Este o solutie reala. Dar mai intai de toate avem altceva de facut, pentru ca Moldova este un prunc bolnav, care necesita un tratament la sange de comunism, de mentalitate invechita, de idei formate si primitivizate inainte de 1991, pentru ca Moldova are aer proaspat, dar nu este lasata sa respire, pentru ca ceea ce are Moldova mai bun la 7 aprilie a fost inchis prin beciuri si inchisori si inabusit in bataie, pentru ca ceea ce are Moldova mai bun este tineretul.

Astazi vova a implinit 68 de ani. Un ciot care se zbate sa fie in fruntea unui pustiu de tara. Pentru ca asta a vrut si asta a reusit sa faca in cei 8 ani de jug. Un pustiu in cultura, economie si oameni. Si sincer, nu asta imi doresc sa vad in tara in care “m-am nascut” – un batran sa isi faca visele lui de om bolnav, pentru ca cei de varsta lui isi duc timpul prin azile si spitale. Astazi as fi vrut sa ma mandresc ca un tanar presedinte a schimbat fata unui stat, ideile unor oameni. Dar nu pot. Si nu stiu cat de curand o sa fie.

Se sperie incompetentii de banii nostri si asa fara o valoare deosebita cu inscriptiile de pe ei? Nu stiu ce sa zic, dar la ce decizii se iau acolo si al atitudinea unora… nu cred ca majoritatea pot sa citeasca…

Moldova este un copil. Unul al nimanui.

Stam cu mainile in san?

blogDe ceva timp am devenit un client fidel facebook. E o chestie faina, dar despre asta in alta poveste. Pe facebook realitatea dispare. Spun asta deoarece in realitate Dorin Chirtoaca nu are idee cine sunt io sau Vlad Filat il doare in cot de mine, dar pe facebook ei imi sunt prieteni, iar io sunt prietenul lor. Este o onoare pentru mine, pentru ca, totusi, ei, spre deosebire de mine, au prima sansa sa il scuipe pe vova. Sau sa arunce cu un pantof in capul lui si asa sec. In fine.

Intrasem in asta seara pe faceb… si citesc: “pe bancnotele de 1, 5 sau 10 lei scriem jos comunistii”. Fratilor, io zic sa scriem. Si nu numai sa scriem, ci si sa facem ca comunistii sa fie mai jos decat sunt, pentru ca doar le pare ca sunt asa sus, in realitate fiind alta chestie.

Mno, si ma intreb io: daca acasa curand nu mai merg, sa imi duca ei nu stiu cat dorul, cum sa scriu pe aceste bancnote? Si atunci imi apare o idee si ideea mea este buna: haideti dar fratilor, cei care suntem in Romania, sa scriem pe leii “rai” de aici “jos comunistii din Republica Moldova”. Ar fi o chestie ma gandesc io. Cineva intreba daca sa scriem si pe euro. Io zic ca pe euro sa se scrie doar in engleza sau in franceza, iar pe rublele rusesti sa se scrie in rusa.

Astept parerile voastre si… la arme!

Credeati ca ati scapat de mine? Daca voi nu ma vreti, io va vreau! :)

Am calculat simplu, cu o matematica cu care si un copil de clasa a II-a s-ar descurca, ca exact 46 de zile au trecut de la ultima mea postare. Ma gandeam ca ma las de bloging, chestia asta presupune sa fii in permanenta in priza, in discutie cu cei care au rabdare sa iti citeasca randurile banale, dar am inteles ca un lenes ca mine nu are ce cauta in acest univers al blogurilor, unul foarte frumos.

Skateboard Kid.EZ2652Zilele astea am fost cuprins de o stare melancolica. Cautam sa ma destainui cuiva, dar mereu nu gaseam persoana sau locul potrivit. La multitudinea de evenimente care s-au perindat in viata mea, o destainuire sau o descarcare frumoasa era necesara de mult timp. Dar am tacut. Si inca pot sa o fac. Dar mi s-a facut dor de colegii de blogosfera, de trairile rare pe care numai aici poti sa le intalnesti, de toate lucrurile frumoase pe care le-am descoperit in blogosfera si mi-am zis: trebuie sa revin.

Cert este ca m-am convins de o chestie. Marile inspiratii vin la mine exact in zilele cu presiuni mari ce se pun asupra mea. De exemplu, in iarna, in plina sesiune, mie imi ardea a blog, cand toata lumea era in febra examenelor… Ma asteptam la aceesi chestie si acum. Si uite ca exact inainte de presesiune o venit “Doamna”… Inspiratia…

Bine am revenit! Bine v-am regasit!