Despre alt fel de fotbal

Fotbalul despre care scriu nu face parte din viata de zi cu zi. Este ceea ce vine si pleaca imediat, dar care lasa urme profunde. Sunt serile in care regreti ca atunci cand erai mic te-ai indragostit de un sport care acum iti curge prin vene. Sunt meciurile in care privesti ingandurat in ecranul televizorului si asisti la neputinta uscata din teren. Injuri, te agiti si exalti la micile scantei, dar ramai cu un nod in gat cand golurile adversarilor se invart ca un cutit in rana. Strangi fularul in jurul gatului de parca asta ar schimba ceva si numeri minutele care se scurg intr-un haos care se tese in inima ta. In tot ceea ce traduce dragostea pentru fotbal si mingea rotunda a dreptunghiului verde. Este fotbalul din serile in care stelele se ascund pe cer, in care felinarele amortesc pe strazile inghetate, in care privirile tale se impletesc undeva in zari, lasandu-te trist si pustiu…

Imperiul turc a invadat fotbalul romanesc si a desfiintat ceea ce numim fotbalul romanesc. Ceea cu ce ne laudam zi de zi ca avem, dar care nu ne apartine de fapt. Apartine viselor noastre de copii rataciti si amintirilor pierdute inainte de 90′. In fata echipelor cu bugete de sute de milioane ne aparam cu chipurile unor jucatori care privesc striviti din tribune la faptul cum ceea ce au lasat se transforma in scrum. De doi ani ne mintim cu joia neagra a fotbalului romanesc, de miercurea, de martea, de duminica si toate zilele negre ale fotbalului in care existam, dar uitam de creanga pe care ne-o rupem de sub picioare. De palmele pe care ni le dam in vis. Si de durerile care ne vin de niciunde cand ne trezim, ca mai apoi sa ne intrebam… de ce?

Am privit cu mainile legate la Steaua-Fener si cu vocea uscata la Galata-Dinamo. Am privit neputincios cum in balanta aromei de fotbal european, aurul turcesc cantareste mai mult decat praful romanesc. Decat ceea ce a mai ramas din el. Un spectacol sec – un biet actor, un biet artist. Unii au si reusit sa sara cu “asta e valoarea noastra”. NU! Noi nu mai avem valoare. Ei sunt mult mai mult decat ceea ce am fi daca ar fi pur si simplu mai buni decat noi. Trebuie sa inchid fila si sa spun ca pe harta de astazi din Europa League nu contam. Europa exista si fara noi.

Am ajuns la capatul puterilor. Nu mai am forte sa fiu suporter. M-am saturat sa merg la stadion sau sa deschid televizorul si sa ma rog ca Dinamo s-o ia mai rau decat Steaua, sau ca Steaua s-o ia, dar la goluri cat mai putine, m-am saturat de scandal, mizerie si prostie. Asta ne-a mai ramas. La asta ne pricepem mai bine.

p.s. Din scrum si negura vremurilor, ca pasarea Phoenix renasc. Pt ca voi mai gasi o gura de aer sa ma supar pt o infrangere, dar si pt sa strig la un gol. Pentru ca asta e spiritul gratie caruia existam de la inceputurile erei lui Hristos incoace.

Advertisements

2 Responses to Despre alt fel de fotbal

  1. zahdiva1 says:

    Eu nici nu m-am mai uitat la niciun meci. Nu merită efortul. Din păcate. 😐

  2. sandu says:

    Nu mai stii ce a ajuns fotbalul, dar sigur criteriul fundamental, competitia, a ramas doar pe hirtie. Banii, interesele predomina un sport care a ajuns religie. Nu ma tem de astfel de afirmatii. Altfel nu-mi pot explica faptul cum Urziceni a sters pe joc cu doua zile mai devreme cu scotienii de la Glasgow si inca in deplasare, in timp ce celelalte echipe se fac de ris.
    La fel cum nu pot explica victoria Sheriffului in fata liderei din Olanda. Este incredibil! E ceva putred la mijloc…

    P.S. Multumesc mult pentru mesaj

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s