Înainte să sărbătoriți Limba Română, învățați s-o scrieți și s-o vorbiți corect!

Toată lumea așteaptă cu nerăbdare ziua de 31 august, egală cu sărbătorirea Limbii Române. Cu mic și mare se va ieși la bere și mici prin orașe, se va asculta muzică stâlcită, se va dansa și sub ritmuri alcoolice lumea se va simți bine, pentru că e sărbătoare, iar la sărbători nu ne întrece nimeni. Sărbătorirea Limbii Române mi se pare un pleonasm, pentru că graiul nostru, atât de drag și dulce, care ne luminează zilele și ne face cultura să înflorească, este el în sine o sărbătoare, iar limbă mai dulce ca a noastră nu are nici un popor din câte a cunoscut soarele. Sărbătorirea Limbii Române mi se pare un paradox, pentru că, icoană fiind alături de Istorie, Unitate, Țară și Tradiții, aceasta trebuie sărbătorită în fiecare zi, cu ode de bucurie și cântări sincere.

Modul în care este sărbătorită Limba Română mi se pare mai mult decât o jignire adusă întregii suflări românești! După ce zi de zi, de-a lungul anului, Limba este terfelită prin piețe, mass-media și prin toate locurile și situațiile când o folosim, iar deseori, mai este și neglijată/discriminată de către cei, care leneși fiind, preferă utilizarea limbi dragi străinilor din țară în locul graiului dulce băștinaș, în ultima zi de august toată lumea își amintește că avem, totuși, o limbă și deoarece alt motiv de sărbătoare nu au găsit, s-au gândit să sărbătorească Limba, pentru ca a doua zi, praful tăcerii și răceala uitării să se aștearnă peste orice fel de corectitudine și atașament meritoriu față de graiul românesc, graiul nostru! În acest fel, mi se creează impresia că Limba Română este o pasăre măiastră împăiată, care 364 de zile stă ascunsă în mizerie și praf, închisă chiar, în cușca nesimțirii și indiferenței, și doar pe 31 este scoasă la plimbare, ca să ne mai lăudăm și să ne mândrim cu dânsa, ia uitați ce limbă frumoasă avem, nevăzând ca niște rătăciți și inculți și regi orbi, că an de an din măiestria și frumusețea păsării dispare luciul și feeria…

Limba Română a ajuns cenușăreasa valorilor umane care ne ilustrează neamul, iar de corectitudinea vorbirii și scrierii ei mi-e greu să mai vorbesc, pentru că a ajuns o rușine să scrii și să vorbești corect Limba ta, în calitate de român. La modă sunt abrevierile împrumutate stupid din alte limbi, erorile gramaticale se furișează și ele țanțoș pe un podium completat limbajul de lemn care ia locul purității graiului nostru, știrbind cu nesimțire din dulceața lui. Pe 31 august și doar atunci, pentru mulți dintre voi Limba Română vă va fi Patrie și tot atâția nu se vor lăsa de Limba Noastră, urmând ca deja în dimineața următoarei zile, Patria de ieri să devină cârpa comunicării de azi și mâine, că doar e mai trendy a vorbi engleză sau e mai la îndemână rusa/maghiara în detrimentul Limbii care ne definește ca oameni și care aduce lumină în Cultura noastră, ca Neam.

Pentru mine Limba Română e o piatră rară pe care nu o scot din casă doar la sărbători să o întind pe tarabele piețelor la expoziții. Pentru mine Limba Română e o sărbătoare când merg la piață la Bălți și primesc adresări în rusă sau când în Cluj aud doar maghiară în jurul meu. Pentru mine e o sărbătoare Limba Română atunci când o scriu corect, aducând cinste dascălilor care m-au învățat și tot o sărbătoare e atunci când o vorbesc, fără rușine, chiar dacă pe la spate lașii râd în zeflemea că vorbesc cultural și că am fițe de român. Dați atunci dovadă de patriotism, mândrie națională și unitate, nu când vă întreceți cine urlă mai tare la proteste sau când dați interviuri de mari vedete la televiziuni!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s